fbpx

Digitalizarea României. Încotro?

În ziua de azi cel mai mare trend mondial în societate și în mediul de afaceri este tehnologia. Trăim o perioadă fantastică, care prezintă riscuri mari dar și oportunități uriașe, nemaiîntâlnite în istoria noastră recentă. Aceste lucruri contribuie activ la accelerarea dezvoltării civilizației umane. De-a lungul istoriei am trecut prin experiența unor perioade în care am fost supuși unor transformări care ne-au schimbat din temelii percepția despre societate și despre felul în care trăim. Marile schimbări cu impact mondial s-au întâmplat în preajma unor evenimente pe care istoria le-a definit sub termenul de Revoluție Industrială.

Prima parte, unde accentul a fost pus pe producția mecanică, a avut loc în secolul XVIII. La acea vreme inventarea motorului cu aburi a introdus tehnologia mecanică în majoritatea industriilor și a contribuit enorm la accelerarea urbanizării și dezvoltării societății moderne.

Începând cu secolul XX progresele în domeniul științelor au condus la o expansiune a producției în masă. Această perioadă a avut un impact cu ramificări mult mai bogate și a fost posibilă prin introducerea unor noi tehnologii. Printre ele se numără motoarele pe benzină, inventarea avionului și a îngrășămintelor chimice. Toate acestea au ajutat la creșterea și perfecționarea rețelelor de economie globală, facilitând apariția conceptului de globalizare.

În momentul actual ne aflăm în plină dezvoltare digitală. Începută în anii ’50, aceasta a reprezentat catalizatorul evoluției de la tehnologiile mecanice și analogice la cele digitale. Viteza cu care ne-am dezvoltat în ultimele decenii este nemaiîntâlnită de-a lungul istoriei. Flexibilitatea oferită de tehnologia digitală ne-a permis un exercițiu constant de inovație în timp real și în toate domeniile. În același timp observăm că din ce în ce mai multe companii private și instituții guvernamentale prezintă un apetit tot mai crescut în a introduce și utiliza noile tehnologii pentru a-și simplifica și perfecționa modul de operare. Pe termen lung o astfel de strategie va ajuta la o adoptare mai rapidă a viitoarelor tehnologii, conducând la o maturitate digitală care le va oferi un avantaj competitiv în economia globală.

Uniunea Europeană încearcă la rândul ei să joace un rol activ în formarea economiei digitale. Apar din ce în ce mai multe inițiative politice cu intenția de a stimula investițiile și de a introduce noi reforme legislative. Obiectivul principal îl reprezintă coordonarea și îmbunătățirea schimbului de bune practici între statele membre. Mai multe inițiative sunt deja promovate în diverse domenii precum digitalizarea industriei și a serviciilor publice, investiții în infrastructură și servicii digitale, programe de cercetare, securitate cibernetică, comerț electronic etc. (Sursa: ec.europa)

În România implementarea tehnologiilor moderne, în special la nivel guvernamental, este mult ignorată. De multe ori țara noastră a fost (este) clasată printre ultimele care oferă importanță acestui aspect. În 2017 România s-a situat pe locul 28 din cele 28 de state membre ale UE în cadrul Indicelui economiei și societății digitale (DESI). În 2018 și 2019 s-a aflat pe locul 27, cu un scor de 35,4 și respectiv 36,5 comparativ cu media Uniunii Europene de 49,8 și respectiv 52,5.

Imaginea de mai jos este preluată dintr-un raport întocmit la nivelul Comisiei Europene care prezintă o analiză a statelor membre în raport cu implementarea măsurilor de digitalizare. Găsiți mai multe informații aici

DigitalizarePentru a oferi un exemplu asupra importanței transformării digitale în domeniul guvernamental, voi compara progresul României cu cel al Danemarcei. Danemarca este una din țările membre cu cel mai crescut nivel de implementare a transformării digitale. Următorul grafic prezintă informații legate de indicatorii eGovernment, oferindu-ne o imagine asupra progresului fiecărui stat membru în parte. 

Danemarca

(sursa: Digital Govenrment Factsheets 2019 & Digital Govenrment Infographic 2019)

În graficele de mai sus observăm că Danemarca se situează cu mult peste media țărilor europene la indicatorii care țin de interacțiunea și relaționarea utilizatorului prin accesarea, obținerea, descărcarea și trimiterea informațiilor folosind platformele oferite de serviciile publice. Pe lângă aceasta, Danemarca s-a concentrat pe două elemente cheie: serviciile publice și comunicațiile politice.

Servicii publice, relații cu cetățenii și afaceri: a lansat platforma „My overview Programme”, care oferă cetățenilor o interfață mult mai ușor de utilizat. În același timp, platforma oferă toate detaliile asupra informațiilor deținute și procesate de autoritățile în cauză pentru a crește transparența și încrederea cetățenilor.

Comunicații și informații politice: a fost lansată Strategia Națională pentru Inteligență Artificială. Aceasta pune accent pe o abordare etică la baza adoptării și integrării inteligenței artificiale.

România

"<yoastmark

Digitalizare

(sursa: Digital Govenrment Factsheets 2019 & Digital Govenrment Infographic 2019)

În România nu avem o strategie pe cele două domenii amintite mai sus în cazul Danemarcei. La aceleași statistici ne aflăm cu mult sub media Europeană (media fiind și ea foarte joasă, în jur de 25%-35%) și foarte departe de Danemarca.

Aceste măsurători nu țin de abilitatea utilizatorului de a interacționa cu platformele digitale oferite, ci de simplitatea acestora. În cazul României, platformele nu sunt foarte robuste, au o interfață veche, obositoare și foarte greu de utilizat. Dacă ne uităm la stadiul implementării proiectelor eGOV, încă nu am înregistrat progrese majore. Totuși ne aflăm în stadiul unui proces de consultare care ne dă speranța unei schimbări (detalii: proiect-egov).

Aceste schimbări nu țin de idea de a fi în trend cu moda, ci trebuie luate foarte în serios. Ele țin foarte mult de creșterea încrederii cetățenilor în instituții și de reducerea costului operațional al fiecărei instituții și department în parte. O digitalizare cât mai activă la nivel de administrație publică ne poate oferi ocazia de a avea o imagine holistică asupra funcționării eficiente a tuturor organelor guvernamentale. Prin aceasta putem contribui semnificativ la reducerea birocrației.

Un alt exemplu foarte interesant este și implementarea de către guvernul danez, prin Ministerul Sănătății și Organizațiilor Regionale, a unei platforme personalizate. Aceasta ajută la centralizarea a tuturor informațiilor importante ce țin de sănătatea publică. În același timp infrastructura de autentificare este integrată prin utilizarea semnăturilor digitale și electronice, pentru a facilita accesarea de către cetățeni într-un mod cât mai securizat.

Odată accesată platforma, o persoană poate să aibă vizibilitate asupra informațiilor legate de:

  • starea de sănătate și posibile recomandări legate de stiluri de viață mai sănătoase;
  • note informative și date înregistrate de la spitalele cu care aceasta a interacționat;
  • revizuirea și eliberarea de prescripții medicale;
  • rezultatele sau diagnosticele oferite de medici de familie și medici specialiști;
  • istoricul accesărilor, pentru a verifica modul în care datele au fost procesate. 

Pe lângă cele de mai sus, platforma oferă detalii generale în legătură cu:

  • drepturile pacienților;
  • standardele serviciilor;
  • recomandări și sfaturi pentru prevenirea îmbolnăvirilor.

Acest portal oferă un exemplu foarte clar prin care statul oferă libertatea de decizie și împuternicește cetățenii, oferindu-le controlul asupra sănătății personale. În același timp creează punți de comunicare directă cu toate ramurile statului implicate în sănătatea publică. Astfel se oferă un standard mult mai ridicat inclusiv cetățenilor care locuiesc în zone rurale, unde discrepanța față de serviciile oferite în zonele urbane este foarte mare (mai multe informații aici).

Când vine vorba de acest domeniu nu trebuie să reinventăm roata. Trebuie să luăm exemple clare, funcționale, de la state care aplică mecanisme într-un mod mult mai matur când vine vorba de relația cu cetățenii.

Deja observăm că automatizarea și inteligența artificială sunt adoptate în toate domeniile. Sunt utilizate tot mai des drone care colectează date de ordinul sutelor de petabytes, informații care sunt analizate folosind inteligența artificială, mașini autonome, roboți care deja operează fără intervenția unui medic. Avem sisteme care au abilitatea de a decoda genomul uman din ce în ce mai repede. Primul exercițiu de acest gen ne-a costat aproximativ $1 miliard și a durat 13 ani. Astăzi, folosind calculatoare mult mai avansate, ne costă aproximativ $5.000, având rezultate în mai puțin de 5 zile. Se estimează că până în 2030 acest exercițiu va dura mai puțin de 3 minute și va costa mai puțin de $100.

Este important să avem o viziune strategică de digitalizare pe termen scurt și mediu. Lipsa acesteia ne va afecta abilitatea de a ține pasul cu organizații care au atins deja o maturitate tehnologică. Devine cu atât mai important în contextul crizei actuale, care dă semnale foarte vizibile că va genera o recesiune economică globală. Nu știm cât de mare va fi și cât va dura aceasta criză, dar mulți sunt de părere că ea va accelera apariția unei noi epoci digitale. Anii care vor urma vor aduce o schimbare fundamentală în felul în care ne vom raporta unii la alții, în modalitatea de lucru și mai ales în modul în care vom trăi. Va fi un nou capitol în dezvoltarea umanității. Avansările tehnologice vor îmbina lumea fizică, digitală și biologică și vor stimula noi forme de colaborare.

În România nu ducem lipsă de fonduri pentru a investi în tehnologie, ci de o viziune la nivel de leadership care să transforme modul de a face lucrurile și să influențeze rolul pe care vrem să îl jucăm în anii următori. Prin transformarea digitală ne putem reinventa ca țară.

Suntem oare capabili să fim în linia întâi a avansului tehnologic?

——————-

Daniel Puflea este Enterprise Product and Solutions Specialist și are o diplomă în Metode de Dezvoltare Software obținută la Institutul de Tehnologie din Tallaght, Irlanda. În prezent lucrează pentru una din cele mai mari companii din lume care oferă soluții de infrastructură IT. Rolul său este acela de a oferi soluții și recomandări de tehnologii moderne companiilor cu capital mare și care doresc să își transforme modul de operare. Împreună cu echipa sa, pe care o coordonează, livrează consultanță companiilor cu profil înalt din Marea Britanie. Având un portofoliu important de soluții IT și considerând viteza cu care evoluează acest domeniu, Daniel este într-un exercițiu constant de educație, dedicând aproximativ 20 de ore pe săptămână completării cursurilor de business și de introducere a noilor tehnologii.

2 Comments

  • Bravo Daniel pentru acest articol . Ramane sa vedem in ce mod putem influenta factorii de decizie din Romania sa actioneze si sa faca pasi rapizi in directia digitalizarii !

    • Merci Mihai, sunt total de acord. Între timp, împreună cu cat mai mulți colegi din Diaspora trebuie să colectăm exemple și experiențe din zonele în care ne aflăm ca să le integram în proiecte precum Simplu ca Afară.

Your email address will not be published.